Bronsita cronica este o boala caracterizata prin tuse si expectoratie, cel putin 3 luni pe an, timp de 2 ani consecutivi, fara ca tusea sa fie datorata tuberculozei, bronsectaziei etc. Intr-o prima etapa aceasta suferinta este izolata dar, daca este neglijata sau neameliorata de tratament, devine persistenta si in cativa ani duce la complicatii severe (cordul pulmonar cronic).
Iarba mare se utilizeaza ca infuzie obtinuta din 15-30 grame radacina uscata la 1 litru de apa; se consuma in cursul unei zile; are indicatie in bronsita postgripala cu tuse spastica.
Lumanarica se administreaza ca infuzie, preparata din 20-30 grame flori la un litru apa; se bea intre mese, in decursul unei zile; este indicata pentru bronsita cronica, bronsita acuta si in cazul in care puseul bronsitic este insotit de sufocari.
Cimbrisorul este un alt antiseptic al cailor respiratorii si un calmant al tusei chintoase; se utilizeaza ca infuzie obtinuta din 10-20 grame de planta la un litru de apa; se beau cate 2-3 cani pe zi.
Florile de tei au o actiune sedativa la nivelul sistemului nervos si fluidifica secretiile bronsice; se administreaza sub forma de infuzie, preparata din 15 grame la un litru de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Podbal: calmant al tusei si expectorant; se foloseste sub forma de infuzie obtinuta din 50 grame flori, la un litru de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Limba mielului este o planta mucilaginoasa, indicata in tusea cu expectoratie dificila; se poate administra ca infuzie, din 20-40 grame flori la un litru de apa sau ca decoct, din flori, frunze si tulpini tinere, 15 grame (din fiecare) la un litru de apa; se indica 2-3 cani pe zi.
Nalba mare se poate utiliza ca infuzie, 20 grame la un litru de apa, sau ca macerat la rece, din radacina, aceeasi concentratie; se poate administra si ca sirop preparat cu un decoct concentrat, din 20 g radacina la 0,5 litri apa, la care se adauga 1 kg zahar.
Mierea ursului are actiune expectoranta; se administreaza ca decoct (se fierbe 5 minute), din 30-60 grame frunze la un litru apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Ceapa se administreaza ca infuzie obtinuta dintr-o ceapa zdrobita in 250 ml apa; se indulceste cu miere; se beau 2-3 cani pe zi.
Ridichea neagra se administreaza ca sirop (i se scobeste miezul unei ridichi si se pune miere sau zahar).
Hepar sulfur: agravarea simptomelor la curentii de aer si in special noaptea; raguseala asociata bronsitei; senzatia de gadilitura in fundul faringelui; expectoratie fetida, uneori cu miros de branza veche.
Lycopodium: tuse iritanta (senzatia ca de vapori de fum pe caile respiratorii); agravarea bolii - noaptea; expectoratie de culoare gri si gust sarat; asociere intre simptomele respiratorii si digestive; senzatia de durere arzatoare intre umeri.
Natrum sulfuricum: agravarea crizei in timpul umed si la mare; semnele bronsitei se asociaza frecvent si cu sufocari, mai cu seama in a doua jumatate a noptii; expectoratie este galbena, foarte vascoasa, se rupe greu; frecvent bolnavul are si dureri toracice localizate mai des la baza plamanului stang.
Phosphor: durere toracica arzatoare; tuse agravata in contact cu aerul rece, mai mult seara; paradoxal, bolnavul are o dorinta vie pentru lichide in cantitate mare si reci; sputele sunt adesea amestecate cu striuri de sange; remediul se preteaza mai bine la oamenii slabi, inalti, blonzi, cu ochii albastrii, astenici, frigurosi.
Silicea: expectoratie muco-purulenta, senzatie de slabiciune toracica; tendinta la dilatii bronsice; bolnavul se simte mai rau, dimineata si in timpul iernii; de asemenea femeile au agravari ale bolii in timpul menstruatiei.
Sulfur: senzatia de arsura la nivelul bronhiilor; durere resimtita in mijlocul plamanului stang; bronsita este precedata, cel mai adesea, de rinita si uneori de episoade diareice.
Se folosesc dilutii joase (CH5-CH9) in sezonul rece, la primele semne de boala; la interval de 2-3 zile, cate o priza.
- Perioadele de infectie acuta (cu tuse, febra, expectoratie purulenta, gasirea unui microb in sputa, crestera numarului de leucocite, a VSH-ului) trebuie tratate cu antibiotice.
- Cresterea rezistentei locale la infectii, usurarea expectoratiei, cresterea capacitatii respiratorii se pot realiza prin procedee naturale: plante, homeopatie, cura balneara, exercitii respiratorii (aceste din urma sunt de o importanta deosebita).
