Stomatita este o inflamatie a mucoasei bucale, bolnavul resimtind dureri vii, uneori senzatia de arsura in cavitatea bucala, accentuata de alimentele iritante, de condimente. La inspectia cavitatii bucale se observa hiperemie (roseata), edem, afte, uneori inflamatia se extinde la lueta, cuprinzand comisurile bucale si limba; se manifesta cu dureri la deglutitie, febra.
Turita mare - se indica in inflamatia si ulcerul cavitatii bucale. Pentru gargara se foloseste decoctul: 100 g planta la un litru apa; se fierbe pana cand se reduce la 1/3 din cantitatea initiala (se face gargara de 5-6 ori pe zi). Intern se indica infuzie din 10-30 g planta la un litru apa, din care se beau 3-4 cani pe zi.
Afinul - datorita proprietatilor astringente si antiseptice, se utilizeaza in stomatita si aftoza bucala. Se prepara sub forma de decoct, obtinut din 200 g afine la un litru apa, care se fierbe pana scade la jumatate. Se face gargara zilnic, de 5-6 ori.
Busuiocul - pentru actiunea sa antiinfectioasa, la nivelul cavitatii bucale (aftoza) se poate folosi sub forma de gargara. Se prepara un decoct concentrat, din 100 g planta la un litru apa. Se pot mesteca si frunze crude de busuioc.
Sucul de lamaie - contine vitamina C, are proprietati antiseptice. Se foloseste pentru badijonaj al cavitatii bucale in caz de afte.
Nalba mare - se utilizeaza ca decoct concentrat, obtinut din 30-50 g planta la un litru apa, pentru gargara.
Menta - se foloseste sub forma de infuzie concentrata, 50 g la un litru apa, tot pentru gargara.
Murul - se administreaza sub forma de decoct concentrat, din 100 g frunze la un litru apa, la care se adauga miere sau un pahar de sirop de mure. Se pot face 5-6 gargare pe zi.
Salvia - se administreaza sub forma de decoct concentrat, din 100 g frunze la un litru apa. Este indicata in afte si ulceratii determinate de dentitie.
Lemnul cainesc - frunzele si florile se prepara ca un decoct concentrat, din 50 g la un litru apa, si se foloseste pentru gargara.
Apis: inflamatie (roseata, umflaturi, durere) la nivelul cavitatii bucale; lueta (omusorul) este umflata, dand impresia unei limbi de clopot; senzatie de constrictie si intepaturi in gat, agravate de contactul cu lichide calde, ameliorate de contactul cu lichide reci.
Capsicum: miros greu (si cu senzatia de acru) al gurii; buzele umflate, fisurate; senzatia de arsuri si de constrictie la nivelul cavitatii bucale si al gatului; dureri in gat agravate intre doua inghitituri; mucoasa bucala si faringiana este de aspect rosu inchis.
Muriatic acid: uscaciunea mucoasei bucale si faringiene (a gatului); buze uscate, crapate; limba uscata; afte; ulceratii profunde cu o baza dura.
Nitric acid: salivatie abundenta; buze crapate; ulceratii pe fata interna a obrajilor, cu margini neregulate, sangerand usor uneori, pete brune, dureroase; dureri intense la inghitit cu senzatia ca exista o aschie de lemn infipta in faringe.
Aftele pot fi provocate de consumul unor alimente acide sau acidifiante, printr-un exces de alimente iritante (ardei, piper, mustar, nuci), prin carenta de vitamina A.
Un meniu echilibrat previne aparitia stomatitei si a aftelor. Consumul de alimente care contin vitamina C, al sucului de varza cruda (cate 2 linguri la fiecare masa), al germenilor de grau poate duce la disparitia aftelor.
Remediile homeopate intaresc rezistenta locala a tesuturilor, prevenind aparitia unor noi pusee de acutizare.
Fitoterapeuticada bune rezultate si in tratamentul aftelor bucale, punand la indemana suferinzilor diverse posibilitati de aplicatii locale, in timpul inflamatiei acute.
